Lupta cu timpul

Daca n-am imbatrini nicidata, n-am mai vorbi despre timp, care este perceptia noastra, despre noi insine. In fapt, timpul nici nu exista, asa cum nu exista, nici cer, nici spatiu, nici anotimp, nici viata, ele fiind niste concepe abstracte, cu care operam dintr-o nevoie sau alta. Viata, de exemplu, aflata intr-un proces continuu de degradare, se masoara in ani (un numar de zile puse cap la cap), exprimind intervalul de involutie a omului de la nastere, la moarte, in dezacord cu sensul timpului, care, se zice, este ireversibil. Altfel spus, nu viata pare sa ne determina existenta, ci moartea (murim cite putin in fiecare zi!), viata fiind doar un acesoriu la gitul mortii, o inventie de-a noastra pentru a escamota adevarul, de a da o tenta mai luminoasa..