De ce sa-ti instalezi un sistem de alarma antiincendiu

Incendiile produc in Romania cele mai mari pagube, chiar si decat inundatiile care sunt foarte dese in ultima perioada pe teritoriul tarii noastre. Totusi, sunt persoane care refuza instalarea de sisteme antiincediu din diverse motive, iar aceste refuzuri ar trebui sa nu mai existe daca persoanele care detin diverse cladiri nu doresc sa ramana fara bunurile de mare pret din interior.

Un sistem de alarma antiincendiu te scapa de o mare grija pe timpul noptii sau atunci cand nu esti in cladire

Ai un magazin de haine si de cele mai multe ori noaptea nu dormi bine pentru ca te gandesti ca si cea mai mica scanteie poate provoca pagube imense? Daca nu doresti sa ramai fara afacerea ta, daca nu doresti sa intri in faliment dintr-un motiv de neglijenta, atunci suna la o firma de instalari sisteme alarma si aceasta iti va monta intr-un timp foarte scurt sistemul. Poti veni cu cateva recomandari, precum titpul de cablu pentru conectarea sistemului. O recomandare ar fi cablu incendiu 2x2x0.8.

Pentru ca sistemele de alarma antiincendiu sunt obligatorii pentru mai multe obiective

Legea a devenit in ultima perioada din ce in ce mai aspra, astfel ca acum esti obligat sa iti montezi un astfel de sistem daca esti proprietarul unui hotel sau, cum spune legea, unei contructii cu functii de cazare. Da, chiar daca ai o vila pe care ai transformat-o in spatiu de cazare a turistilor, legea te obliga sa iti montezi un astfel de sistem. De asemenea, obligativitatea unui astfel de sistem se rasfrange si asupra proprietarilor de cladiri care au ca destinatie realizarea de acte de comert, productie sau depozitare, iar suprafata cladirii depaseste 400 metri patratii. Nu trebuie sa iti instalezi un astfel de sistem, firma la care apelezi va monta aparatura necesara, de recomandat sa utilizeze cele mai bune echipamente, incepand de la cablu JYSTY 2x2x0.8 si pana la dispozitivele de detectare a fumului sau focului.

Momentele magice se petrec acasa

Un lucru l-am inteles sigur de cand m-am maturizat: ca cele mai frumoase momente se petrec tocmai in mediul de care, odata ce ajungem la pubertate si suntem al naibii de dificili, vrem sa scapam odata ca sa “iesim in lume.” Nu stiu cati oameni chiar devin constienti de acest lucru insa, inevitabil, cu totii realizam ca cele mai profunde amintiri sunt inca din perioada in care nu treceam granitele invizibile ale cartierului nsotru fara un om mare alaturi.

Pentru mine, cel mai frumos moment al copilariei, cea mai profunda si minunata amintire a avut loc cand aveam nu mai mult de patru ani. Este una din putinele intamplari pe care mi le amintesc extrem de detaliat din acea vreme, alaturi de altele ceva mai putin placute. Eram in curtea casei alor mei si ma jucam de-a prinselea cu mama prin curte. Soarele era la apus si totul parea a fi magic, intre libelule, albine si insecte care pluteau alaturi de puful papadiilor care deja se trecusera. Si noi ne fugaream intre straturile de rosii si castraveti. Apoi a aparut si tata din casa. Venea spre noi si eu credeam ca, din nou, voi fi martora unor certuri lipsite de sens intre el si mama. Deja ma intristam si, pe de-o parte, ma si speriam la gandul scandalului care urmeaza. N-ar fi prima oara. Stiam cum ar decurge. Totusi, iata un tata cu zambetul pe buze pasind prin iarba catre mama si pupand-o pe obraz dupa ce s-a uitat la ea cateva momente. Si s-a uitat cu drag. Parca am si simtit confuzia si bucuria mamei la acest gest neasteptat.

Am inceput sa ne jucam toti trei de-a prinselea. Si, intr-un moment in care ma ascundeam printre rasaduri, l-am zarit pe tata prinzand-o pe mama si luand-o in brate de la spate. Amandoi radeau. Iar eu lacrimam la acest moment care, pana in momentul de fata, este cea mai pretioasa amintire din cate am.