Ajunsa in cladirea unde urma sa fiu “intervievata”, am ramas placut surprinsa sa vad birouri mari, spatioase, un portar amabil care m-a condus la un lift (aveau muzica in lift). Ce mai, ma simteam ca in strainatate. Nu degeaba facusem drumul ala atat de lung! Planul era sa urc pana la etajul I, sa fug repede la baie (de emotii - na!) si apoi sa ma prezint linistita, calma si plina de incredere in fata directorului firmei. Dar cum socoteala de acasa nu are nicio legatura cu ceea ce se intampla la targ..iata-ma la etajul I...liftul se deschide si eu dau nas in nas cu secretara firmei, care tocmai isi lua ramas bun de la o alta domnisoara (fuck! Sunt mai multi la interviul asta???). Trag un zambet fortat ca sa nu se vada ca sunt uda leoarca si ma las insotita in biroul central unde urma sa se desfasoare interviul. Ma intampina directorul, facem cunostinta si ma pofteste intr-un alt birou unde urma sa il astept vreo 5 minute. Intre timp, secretara vine si ma descoase putin, intrebandu-ma in acelasi timp daca doresc ceva “Apa, cafea, orice..e bun” - zic eu. Mi le-a adus pe amandoua. Dupa vreo 20 de minute in care am baut simultan apa si cafeaua...intra directorul, inchide usa dupa el..iar eu inghit in sec. No, acu-i acu! Deci...ce stii sa faci? Pfoaisss...simt ca ma bufneste rasul. Pai..stiu X, Y, Z! Bun! Trecem mai departe. Imi da o dictare in limba engleza si romana fara a ma putea uita la calculator..ci doar cu tastatura la indemana. Am trecut cu brio! Dar...zi-mi putin...cat de bine stii Excel-ul? Gata...m-a bufnit rasul, nu m-am mai putut abtine. Pai, sa vedeti…eu nu prea lucrez cu Excel, il stiu ….asa, in mare (adica stiu sa il deschid, sa scriu 2 cifre, sa salvez si sa il inchid). Formule, calcule, stii? (Jessus..alea ce sunt?). Imi este clar. Am picat, gata, sunt resemnata, ma duc acasa, o saptamana imi inec amarul si asta e. Viata e grea. Omul nu se lasa si imi da cateva teste pe Excel, lasandu-ma singura 10 minute in fata laptop-ului cu meniu in limba germana (sa ne intelegem...eu nu stiu o boaba germana). Fac eu niste calcule pe acolo...imi da cu minus, am impresia ca am reusit, cand..intra directorul si ma intreaba frumos “Ce sunt alea...de ce sunt cu minus?”. Ok...gata, pot sa plec! Am terminat aici (imi zic eu in sinea mea).
Dar nici aici nu aveam sa am dreptate pentru ca, intr-un final..dupa ce mai statusem de vorba si despre alte subiecte...imi zice ca imi da la dispozitie 2 saptamani sa ma pun la punct cu tot ce inseamna Excel-ul si sa vin din nou. Oauu! Pe bune? Ce tareeee! Imi iau la revedere, cu promisiunea ca peste 2 saptamani voi fi experta. Iesind din cladire, stau si ma gandesc...ce-o fi fost in capul sa trec in CV ca stiu de toate si pentru toti. Altadata sa-mi fie invatatura de minte!!
