Omul cat traieste are de memorat cifre. Creierul tau stie cel mai
bine: CNP-uri, date de nastere, numere de telefon, parole, cati metri
patrati are casa viselor tale, numerele autobuzelor care te duc la
destinatie , ziua in care v-ati combinat, ziua maica-sii, numarul
rujului preferat etc.
Sper ca nu ai ametit. Daca totusi da, revino-ti. Nu vom intocmi acum o
teorie a conspiratiei de tip matrix. Si nici nu vom cuantifica cate
miliarde de cifre inregistreaza creierul tau pe parcursul vietii sale.
Doar vom discuta, la modul general, despre cifre si directorul nostru
de comanda, creierul.
Sa luam un exemplu: interfoanele si incercarile asidue de a trece de
ele. De fiecare data cand intalnesc unul , eu si creierul meu incepem sa
ne jucam de-a v-ati ascunselea: eu – stai ca gasesc numarul
apartamentului lui x-ulescu, el – ba, sa vezi, tu, Madalino, ca habar
n-ai despre ce vorbesti. Jocul continua cateva minute si, de obicei, se
termina cu mine, apucand telefonul din buzunar si sunandu-l pe
x-ulescu, intreband care –i parola de acces de la cutia cu butoane
verzi pentru ca la sesam deschide—te, clar, nu functioneaza. Gluma, un
pic obosita, functioneaza aproape de fiecare data. Imi zic ca e
politetea la mijloc. Dar totusi, de ce atatea numere?
Oamenii au fost foarte rationali atunci cand au inventat cifrele. Era
clar ca aveau nevoie de ele. Trebuiau sa gaseasca o modalitate prin
care sa organizeze, monitorizeze si sa tina sub control haosul in care
traiau. Strămoșii nostri si-au dat seama ca daca nu ordonau lumea in
care traiau, de la mic la mare, nu exista nimic concret pentru ei.
Totul era al tuturor si, de fapt, nimic nu apartinea nimanui. Cum alfel
sa faci asta, daca nu printr-un sistem universal care se poate aplica
in toate sferele vietii, adica prin implementarea unui cod numeric,
cifrele. Si de atunci a inceput magia.
Cu ajutorul numerelor, de-a lungul timpului (cuantificat tot prin
cifre), oamenii de stiinta cerceteaza universul, incercand sa-i gaseasca
propriul rationament si regulile de functionare. E clar, universul
functioneaza in acord cu propriul sau limbaj si dupa regulile lui, dar
noi reusim sa-l descifram si sa-l intelegem printr-un traducator –
cifrele.
Pana la a descoperi legile dupa care functioneaza lumea si, implicit
viata noastra, cine stie cate cifre se vor mai inregistra in
contorizarea vietii pamantului. Pana atunci, noi, indivizii ramanem
niste simpli purtatori de cifre, cifre care ne inmatriculeaza si ne
legitimeaza viata.
